Pe parcursul vietii mele am intalnit diverse persoane. Imi este imposibil sa numesc o zi in care nu am vazut macar o persoana cunoscuta (pe care nu o vazusem de ceva timp), sa nu cunosc o persoana noua sau sa nu imi fie prezentata o persoana(chiar si daca nu am facut cunostinta personal cu ea).
Am cunoscut pana acum oameni realizati profesional, oameni realizati material, persoane care au un talent deosebit sau indivizi care se fac placuti prin propria carisma, indivizi care nu au realizat nimic deosebit in viata dar au dus o viata decenta, precum si o serie de oameni care au ratat singura sansa oferita de viata.
Au fost momente in viata mea cand am ajuns fata in fata cu oameni pe care nu ii voi mai intalni vreodata in viata, am dat mana cu oameni care mai apoi au devenit adevarate personalitati, dar am stat adesea (si a fost alegerea mea) si in preajma unor oameni modesti.
Si la fiecare in parte am admirat cate ceva: la unii talentul, la altii indemanarea, unora le-am admirat decenta, unora inteligenta. Uneori am admirat chiar si puterea de a spune "Nu", naivitatea unora de a mintii sau chiar curajul de a respinge.
Dar nu am stat in preajma oamenilor si nici nu i-am apreciat mai mult, din considerente materiale, politice sau pentru un titlu "pompos".
Observ in ultimul timp ca multe persoane se lauda cu titluri greu de pronuntat( in 90% din cazuri titlul jobului pe care il ocupa), cu nume sonore (care au realizat ceva in viata) sau cu sume de bani impresionante pe care le-au cheltuit (pe nimicuri consider eu). Astfel de oameni m-au lasat indiferenta mereu atata timp cat nu au demonstrat ca au si alte calitati cu care se pot lauda. Dar nici nu i-am privat de prezenta mea. Insa atunci cand nu mi-a convenit ceva in comportamentul si in atitudinea lor le-am atras atentia asupra greselilor pe care le fac. Si asta nu din rautate, pentru simplul motiv ca eu consider ca " Omul cat traieste invata!" .
Iar cei care au avut inteligenta de a intelege adevaratul sens al cuvintelor mele au ramas in preajma mea. Unii au invatat ceva, altii mai au mult de invatat; mai am si eu multe de invatat de la unii.
Apreciez la un om ceea ce a realizat, ceea ce este capabil sa realizeze, apreciez puterea omului de a se adapta la conditiile noi, de a schimba ceva. Nu raman indiferenta nici in fata vointei unui om si nici in fata perseverentei.
Mi s-a intamplat de multe ori sa spun celor din jur ca apreciez un om care a facut parte la un moment dat din viata mea, dar din diferite motive (ca mi-a gresit el mie sau eu lui) am ales ca acel om sa apartina doar de trecutul meu. Si multi au fost contrariati si au incercat sa ma convinga ca acea persoana nu mai merita aprecierea mea.
Insa eu sunt de parere ca apreciezi un om pentru ceea ce a realizat, nu in functie de cum se poarta cu tine, daca ti-a gresit sau nu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu